fbpx
Glosar de termeni
A

Acomodatia

Crestere a puterii optice pentru mentinerea imaginii clare (focalizate) pe masura ce obiectele se apropie. Are loc prin contractia muschilor ciliari si relaxarea zonulei ce determina curbarea suprafetei anterioare a cristalinului, cu marirea puterii optice. Pierderea naturala a acomodatiei cu varsta este denumita presbiopie.

Acuitate vizuala

Evaluarea abilitatii ochiului de a distinge detaliile obiectelor si forma lor, folosind cel mai mic obiect identificabil la o distanta specificata. 

Acut

 Cu aparitie brusca  

​Afakia

  Absenta cristalinului, ca dupa extractia cataractei.

​Ambliopia

“ ochiul lenes” reprezintă o scădere a acuităţii vizuale (AV) datorată unei experienţe vizuale anormale survenite în prima perioadă a vieţii, fără să existe o afecţiune organică a ochiului sau căilor vizuale. De obicei apare la un ochi, în cazuri mai rare apare la ambii ochi. Copii pot dezvolta ambliopie înca de la naştere până la varsta de 7 ani. Copilul cu ambliopie nu realizează că nu vede bine cu un ochi. După cauză, există mai multe tipuri de ambliopie:
- Ambliopia strabică, ambliopia anizometropică, ambliopia ametropică, ambliopia de deprivare, ambliopia organică


​Angiografia cu fluoresceina

Tehnica utilizata pentru vizualizarea si stocarea in memorie a locatiei, marimii vaselor de sange, si nu numai; utila in diferite patologii oculare; colorantul cu fluoresceina se introduce intravenos in brat si ulterior se fec fotografii secventiale pe masura ce colorantul circula in vase.


​Anisometropia

Conditie a ochilor in care acestia au putere de refractie inegala.


​Antioxidants

Micronutrienti ce distrug sau neutralizeaza radicalii liberi, molecule ce au fost imlicate ca si factor cauzator in stimularea reproducerii celulelor anormale (cancer) si distructiei celulare legate de varsta (imbatranire).


​Artera centrala a retinei

Primul ram din arete oftalmica, aduce nutrienti celor 2/3 interne a retinei


​Astenopia

Discomfort ocular,oboseala oculara, manifestat prin durere oculara, durere de cap, sau la nivelul sprancenelor. Poate fi corelata cu erori refractive necorectate sau amplitudini de fuziune slabe.


​Astigmativ

Viciu de refractie cu putere refractiva neuniforma pe toate meridianele. Razele luminoase intra in ochi si sunt deviate neuniform pe diferite meridiane, ce impiedica formarea unei imagini focalizate clar pe retina. Astigmatismul mic, necorectat, poate sa nu cauzeze simptome, dar astigmatismul mai mare poate da vedere incetosata si durere de cap. Cel mai frecvent se datoreaza unei forme neregulate, alungite a corneei (ca o minge de rugby) determinand focalizarea razelor luminoase in doua puncte pe retina, in loc de unul. Astigmatismul se corecteaza cu ochelari sau lentile de contact torice.


​AV

Acuitate Vizuala (prescurtare)



B

​Bastonas

Celule fotoreceptoare localizata in ariile periferice ale retinei, in numar de 125 de milioane, sensibile la miscare, forme, lumina si intuneric ; responsabile de vederea nocturna.


​Beta - Carotene

Membru al familiei de vitamine carotenoizi, un precursor al vitaminei A, ce se crede ca ar fi benefic pentru ochi, de ajutor in tratamentul bolilor ca glaucomul.


​Bifocali

Ochelari care incorporeaza doua puteri diferite in fiecare lentila, pentru distanta si pentru aproape.


​Blefarita

Inflamatia pleoapelor, cu roseata, edem, mancarime, usturime. Tratabila local ,sistemic , si sedinte cu Blephasteam.


C

​Camera Anterioara

Spatiul dintre endoteliu si iris.


​Camp Vizual

Totalitatea punctelor din spatiu percepute de ochi atunci cand acesta se gaseste in pozitie primara, imobil.


​Canalul Schlemm

Canal circular profund in limb (jonctiunea corneosclerala) ce poarta umorul apos din camera anterioara in vasele de sange via canalele colectoare.


​Caruncula

Vestigiul celei de a treia pleoape de la reptile; mica zona in partea interna a ochiului ce contine glande sebacee modificate si glande sudoripare.


​Cataracta

Opacifierea cristalinului ce impiedica formarea unei imagini clere pe retina. Este tratata prin inlocuirea chirurgicala a cristalinului daca scade acuitatea vizuala semnificativ, si inlocuirea cu un cristalin artificial (pseudofak) . Poate fi congenitala, traumatica sau legata de alte boli sau de varsta.


​Cataracta secundara

Opacifierea capsulei posretioare, proliferare pe capsula posterioara a cristalinului, dupa extractia cataractei (la anumite tipuri de cristalin).


​Cecitate legala

Acuitate vizuala maxim corectata de 20/200 sau mai putin, sau reducerea campului vizual prin constrictia izopterelor.


​Chalazion

Mica tumoreta imflamatorie a unei glande Meibomiene, ce uneori necesita indepartare chirurgicala.


​Chirurgia cataractei

Interventie chirurgicala de inlocuire a cristalinului natural cu unul artificial.


​Con

Celula fotoreceptoare ce discrimineaza culoarea si vederea de detaliu.


​Conjunctiva

Mucoasa transparenta ce acopera suprafata externa a globului ocular, cu exceptia corneei, si margineste suprafata interna a pleoapelor.


​Conjunctivita

Inflamatia conjunctivei, caracterizata prin secretii, roseata, edem, cu etiologie microbiana sau virala; poate fi contagioasa.


​Convergenta

Miscare de apropiere a ochilor la vederea la aproape


​Cornee

Parte transparenta a globului ocular ce acopera irisul, pupila, camera anterioara, cu important rol optic


​Coroida

Strat vascular al globului ocular, intre retina si sclera; aduce nutrienti in straturile externe ale retinei.


​Cristalin

Lentila naturala a ochiului, transparent, biconvex, cu participare la acomodatie si proiectia imaginilor focalizate pe retina.


​Cronic

Cu aparitie insidioasa, cu evolutie de lunga durata.



D

Decolorare posterioara de vitros

Separarea gelului vitrean de pe suprafata retinei. De obicei, fara consecinte, uneori poate antrena o rupura a retinei, ce poate duce la dezlipire de retina. Frecvent apare cu varsta, pe masura ce vitrodul se lichefiaza, precoce in miopie, posttraumatic.


Degenerescenta maculara legata de varsta

Grup de afectiuni ce includ deteriorarea maculei, si duc la pierderea vederii centrale de finete. Sunt doua forme mari: exudativa sau umeda, sau non-exudativa sau uscata; necesita urmarire oeriodica, tratamente variate. Reprezinta cauza scaderii de vedere principala dupa varsta de 60 de ani.


Dezlipire de retina

Retina indepartata de pozitia ei in ochi, de cauza regmatogena (ruptura), secundara in cadrul altei boli, de tractiune (contractia unor membrane fibro-vasculare) sau mixta.


DILATARE

Marirea pupilei


Dioptrie

Unitate de masura a puterii refractiva a unei lentile.


Diplopia, vedere dubla

Perceptia a doua imagini ale unui singur obiect, poate fi orizontala sau verticala, diagonala.


Disc optic, capul nervului optic

Capatul ocular al nervului optic. Contine manunchiul fibrelor nervoase si vase de sange.


Discromatopsia

Abilitate redusa de discriminare a culorilor, cel mai frecvent a nuantelor de rosu si verde; de obicei ereditara.


Drusen

Mici depozite hialine pe membrana Bruch, pe epiteliul pigmentar retinian, vizibil frecvent la cei peste 60 de ani, uneori semn precoce de degenerescenta maculara.



E

Ectropion

Eversarea pleoapei inferioare sau superioare. Poate expune suprafata oculara si determina lacrimare, uscaciune, iritatie; obisnuit, apare cu varsta.


Emetropie

Status refractiv fara viciu de refractie


Entropion

Inversarea pleoapei cu atingerea corneei de catre cili


Esoforia

Pozitie a ochilor in convergenta compensate de muschii extraoculari astfel ca nu este evidenta decat la cover-test.


Esotropia

Pozitie a ochilor in convergenta cu ochiul non-fixator mutat in interior. Un ochi priveste drept si un ochi inauntru.


Esotropia acomodativă

Este un strabism convergent ce apare de cele mai multe ori, după vârsta de 2 ani. Este însotită de defecte de refracţie, cel mai frecvent de hipermetropie. Efortul de acomodatie pe care copilul îl face pentru a vedea clar determină deviaţia către nas a ochilor. Aceasta deviaţie poate apare atunci când copilul priveşte la distantă sau la aproape sau în ambele situaţii. Ochelarii scad efortul de acomodatie şi corectează poziţia ochilor. Cateodată sunt necesare lentile bifocale sau progresive pentru efortul la aproape. Dacă deviaţia nu se reduce semnificativ în timpul purtării corecţiei, este indicată chirurgia.


Exoforia

Pozitie a ochilor in divergenta compnsata prin actiunea muschilor extraoculari astfel ca ochiul nu pare deviat in afara.


Exotropia

Deviaţia către înafara a ochilor, este un tip de strabism întalnit frecvent. Aceasta deviaţie apare cel mai des atunci când copilul priveşte la distanţă. Exotropia poate fi prezentă doar în anumite momente ale zilei, atunci când copilul este obosit sau neatent. Deseori, părinţii remarcă apariţia deviaţiei doar în lumină puternică. Deşi ochelarii, exercitiile, ocluzia unui ochi sau prismele îmbunatatesc controlul reducând deviaţia, intervenţia chirurgicală este de multe ori necesară.



F

Facoemulsificare

Utilizarea vibratiilor ultrasonice pentru fragmentarea cristalinului cataractat, facandu-l mai usor de indepartat prin incizie mica.


Fotofobia

Sensibilitate anormala la lumina; poate fi asociata cu hiperlacrimare; adesea datorata inflamatiilor oculare.


Fovea

Depresiune centrala in macula cu acuitate vizuala crescuta; contine o concentratie mare de conuri si nici un vas de sange.


Fund de ochi

Suprafata posterioara interioara a globului ocular; include: retina, discul optic, macula, polul posterior. Poate fi examinat cu oftalmoscopul sau lentile adaptate. Aduce date importante despre starea vaselor sanguine.



G

Glanda lacrimala

Structura glandulara de marimea unei alune ce produce lacrimi. Este localizata supero-extern in orbita, deasupra globului ocular.


Glaucom

Grup de boli caracterizate prin presiune intraoculara crescuta ce duce la lezari ireversibile ale nervului optic si ale fibrelor nervoase retiniene.Reprezinta o cauza frecventa de pierdere de vedere ce poate fi prevenita.Se poate trata cu picaturi hipotensoare, terapii lasewr specifice sau interventii chirurgicale.


Gonioscopie

Examinarea unghiului camerei anterioare prin care umorul apos se scurge din ochi cu o lentila speciala (Goldmann).


Grila Amsler

Un tabel cu o retea de linii si un punct in mijloc folosit pentru a afla daca este afectata vederea centrala.



H

Hipema

Sange in camera anterioara, de exemplu dupa un traumatism.


Hipermetropia

Este defectul de refractie în care focarul se formeaza nu pe retina, ci în spatele acesteia. În mod constant este întâlnita în copilarie, când ochiul nu este complet dezvoltat. Hipermetropia poate ramâne multa vreme nedescoperita. Când exista, apar semne de oboseala oculara (astenopie de acomodare) cu dureri de cap (cefalee) dupa o lectura prelungita, dureri si congestii oculare dupa eforturi oculare, care ne fac sa o banuim. Aceste simptome oculare se datoreaza faptului ca hipermetropul face eforturi de acomodatie (de punere la punct a imaginii clare) si când priveste la distanta si când priveste aproape, încercând prin aceasta sa corecteze o parte sau întregul defect de refractie. Medicul specialist oftalmolog va determina gradul de hipermetropie în mod obiectiv si va indica corectia necesara cu ochelari cu lentile convergente adica de "plus" necesare în raport cu vârsta si gradul ametropiei, pentru fiecare caz în parte. Purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact face sa dispara toata fenomenele de oboseala oculara, sa dea o imagine clara, odihnitoare si un echilibru in organism.





Hypoxia

Deficienta de oxigen in tesuturi



I

IOL (intraocular lens)

Lentila polimerica (acrilat, siliconica) ce se introduce in ochi pentru a inlocui cristalinul netural.


Iridotomie

Tratament pentru glaucomul cu unghi inchis, de obicei performat cu laser.


Iris

Tesut pigmentat in spatele corneei ce da culoare ochilor si controleaza cantitatea de lumina ce intra in ochi prin variatia marimii diametrului pupilar.


Ischemia

Restrictie sau blocaj al fluxului sanguin printr-un vas de sange. Ischemia este factor cauzator al atacurilor de inima si al accidentelor vasculare cerebrale, si implicat in variatele tipuri de pierdere de vedere.



K

Keratita

Inflammatie a corneei, cu diferite etiologii: bacteriana, virala, micotica, posttraumatica, in cadrul altor boli generale.


Keratoconus

Boala degerativa a corneei ce afecteaza vederea. Este caracterizata prin subtierea generalizata si protruzia coniforma a corneei centrale, de obicei bilateral.


Keratometrie

Masurarea razelor de curbura ale corneei cu un keratometru.


Keratoplastie penetranta

Transplant de cornee


Keratotomii radiare

Serii de incizii radiare plasate in corneea periferica pentru obtinerea aplatizarii corneei centrale, reducandu-i astfel puterea dioptrica si corectand astfel miopia.



L

LASEK

Laser Epithelial Keratomileusis, procedeu de chirurgie refractiva prin care un volet de epiteliu se indeparteaza cu o lama fina, tratarea stromei corneene cu laser si repozitionarea voletului de epiteliu cornean.


Laser

( Acronim: Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation). Sursa de energie luminoasa ce utilizeaza lumina produsa de vibratiile naturale ale atomilor cu scopul de a taia, arde sau vaporiza in scop medical: in retina, pentru tratarea retinopatiei diabetice si degenerescentei maculare legate de varsta, pentru distructia vaselor de sange anormale si a neovaselor; in iris si la nivelul retelei trabeculare cu scopul scaderii presiunii intraoculare in glaucom; in capsula posterioara dupa extractia cataractei , pentru disrutia acesteia in cazul opacifierii ei.


Laser excimer

Categorie de laser ultraviolet ce indeparteaza tesuturile fara a le incalzi. Este utilizat in chirurgia refractiva, fiind controlat de calculator pentru a executa incizii perfecte in cornee, pre- programate, in scopul producerii corectiei optice dorite. Este utilizat pentru keratectomie fotorefractive (PRK); combinat cu keratoplastia lamelara automata (ALK) pentru a produce LASIK (laser in situ keratomileusis).


LASIK

Acronim: LAser in SItu Keratomileusis. Este un tip de chirurgie refractiva in care cornea este resurfasata (redefinita ca forma) pentru modificarea puterii ei dioptrice. Un disc de cornee este ridicata ca un volet, apoi laserul excimer este folosit pentru remodelarea patului stromal (corneei profunde, producand astfel aplatizarea chirurgicala a corneei. Este utilizat pentru corectia miopiei, hipermetropiei,si astigmatismului.


Lentila de contact

Mica lentila purtata direct pe cornee, de obicei in locul ochelarului, petru corectie optica sau in scop terapeutic sau estetic.


Limb

Mica arie anatomica ce conecteaza sclera cu corneea .


Luteina

Membra in familia vitamineor carotenoide, similara beta-carotenului , benefica ochiului.



M

Macula

Mica arie centrala a retinei ce inconjoara foveea; arie de vedere centrala.


Midriaza

Dilatare pupilara


Miodezopsii

Particule ce floteaza in vitros si lasa umbre pe retina; vazute ca puncte, gaze, crengi, etc.; Apar in mod normal, cu varsta, sau anormal, cu dezlipirea de retina, rupturi ale retinei, cu decolarea posterioara a vitrosului sau cu diferite inflamatii.


Miopia

Este ametropia in care imaginea obiectelor se formeaza într-un focar în fata retinei. În mod frecvent miopia este data de alungirea axului antero-posterior al globului ocular. Din punctul de vedere al simptomelor, în miopia mica exista numai o scadere a vederii pentru distanta, iar pentru aproape vederea este buna. În miopiile mari vederea este diminuata atât pentru departe, cit si pentru aproape. In perioada de crestere a copilului, de regula miopia se accentueaza, evolutia fiind legata cresterea globului ocular si implicit a axului antero-posterior al ochiului. Pentru tratament trebuie consultat un medic specialist oftalmolog, care va indica ochelarii necesari în raport cu gradul miopiei. De asemenea, se va indica o alimentatie bogata în proteine si vitamine, evitarea eforturilor, precum si o igiena a cititului, pastrându-se distanta de la carte de 35 cm si cu o iluminare corespunzatoare.


Mioza

Constrictia pupilara


Muschii extraoculari

Sunt sase muschi ce misca globul ocular (dreptul estern ,dreptul intern , oblicul superior, oblicul inferior, dreptul superior , dreptul inferior).



N

Neovascularizatie

Formare anormala de noi vase de sange, de obicei, in sau sub retina sau in iris. Pot apare in retinopatia diabetica, obstructia de vena centrala, degenerescenta maculara.


Nerv optic

Structura nervoasa din spatele globului ocular, responsabila cu transmiterea impulsului vizual de la nivelul retinei la creier.


Nistagmus

Miscari involuntare ale ochilor, ritmice, dintr-o parte in alta sau de sus in jos.



O

Obstructia canalului lacrimo-nazal

Aproximativ 4% dintre noii nascuti prezinta la nastere si in primul an de viata lacrimare abundenta la unul sau ambii ochi. Cauza cea mai frecventa a acestei probleme o reprezinta lipsa permeabilitatii canalului lacrimonazal, datorata prezentei unei membrane la capatul terminal al acestui canal (cel prin care, in mod obisnuit, lacrimile sunt conduse de la nivelul ochilor in nas). Din punct de vedere clinic, aceasta problema se poate manifesta prin simpla lacrimare a unuia dintre ochi, secretie abundenta muco-purulenta la nivelul ochiului, sau chiar aparitia unei inflamatii a sacului lacrimal. In cazul in care observati unul din semnele de mai sus la copilul dumneavoastra este important sa mergeti la un consult oftalmologic cat mai repede, in primul rand pentru a inlatura posibilitatea existentei unei patologii mult mai grave, a carei simptomatologii sa fie minime (glaucomul congenital se poate manifesta doar prin lacrimare abundenta) si in al doilea rand pentru a primi sfaturile necesare in vederea tratamentului.


Ocluzie

Acoperirea ochiului bun la pacientul ambliop penru imbunatatirea vederii celuilalt. Determinarea AV trebuie atent realizată atunci când suspicionăm prezenţa ambliopiei. Cu cât tratamentul începe mai repede, rezultatele sunt mai rapide şi mai bune. La copilul mic, ocluzia totală timp de 1-2 săptămâni poate rezolva ambliopia; la un copil şcolar cu ambliopie medie care poartă ocluzia doar câteva ore, tratamentul trebuie continuat mai mult de 1 an. Există şi cazuri care nu raspund la tratament.


OD

Ochi drept


Oftalmolog

Medic specializat in diagnosticul si tratamentul (refractiv, medical si chirurgical) bolilor ochilor.


Oftalmopatia tiroidiana

Este o boala autiomuna (boala in care apar anticorpi impotriva propriilor structuri) inflamatorie a tesuturilor din orbita. Afectarea oculara se asociaza afectarii autoimune a tiroidei (tiroidita), care se poate manifesta clinic fie ca Hipertiroidie (secretie in exces a hormonilor tiroidieni), hipotiroidie (seretie insuficienta a hormonilor tiroidieni) sau cu eutiroidia (secretie normala a hormonilor tiroidieni). Afectarea oculara poate precede afectarea tiroidiana. Oftalmopatia tiroidiana are 2 faze de evolutie, prima acuta, inflamatorie, si a doua cronica, cicatriceala, in care apare fibroza muschilor oculari. FUMATUL este factor de risc si agravant al evolutiei oftalmopatiei tiroidiene.



Oftalmoscop

Instrument folosit pentru vizualizarea interiorului ochiului



Optician

Categorie profesionala ce poate produce si ajusta ochelari, conform retetelor aduse de un oftalmolog sau optometrist.



Ortokeratologie

Procedura nechirurgicala de corectie a viciilor de refractie prin aplicarea peste noapte a unor lentile de contact dure.



Ortoptica

Exercitii cu scopul de a ajuta muschii oculari sa lucreze impreuna (sinergic) pentru imbunatatirea fuziunii, convergentei, imbunatatirii acuitatii vizuale.



OS


Ochi stang


P

Pahimetrie

Masurarea grosimii corneene ( cu ajutorul pahimetrului )

Pata oarba

Arie fara vedere, vazuta pe campul vizual al unui ochi normal; cauzata de absenta fotoreceptorilor sensibili la lumina in locul unde nervul optic patrunde in ochi

Perimetrie

Metoda subiectiva de evaluare a sensibilitatii retiniene. Este o metoda foarte utila in diagnosticarea glaucomului precum si in diagnosticarea afectiunilor retiniene si neurologice.

Pinguecula

Zona mica de conjunctivacu fibre de elastina degenerata, proeminenta; poate sa apara intern sau extern de cornee; necesita atentie si uneori tratament medical sau chirurgical.

Pleoape

Anexe ale ochiului; structuri ce acopera partea anterioara a ochiului cu scop de protecie, de limitare a cantitatii de lumina ce patrunde in ochi, de distribuire a filmului lacrimal pe suprafata corneei.

Presbiopia

O conditie oculara asociata cu inaintarea in varsta, in care cristalinul (lentila ochiului) devine rigid si lipsit de elasticitate, astfel incat nu-si mai poate modifica forma pentru a focaliza la aproape. Se poate corecta cu ochelari monofocali pentru aproape, ochelari bifocali sau progresivi si respectiv cu lentile de contact multifocale.

Presiune intraoculara, tensiune intraoculara

Presiunea data de fluidul din ochi, creata prin productia continua a acestuia si drenajul in camera anterioara.

PRK ( keratectomie fotorefractiva)

Utilizarea unei lumini laser de mare intensitate (de ex, laser excimer) pentru redefinirea suprefatei corneene in scopul corectiei viciilor de refractie.

Progresivi, lentile prograsive sau multifocale

Ochelari ce incorporeaza corectiile pentru distanta, distanta intermediara si aproape cu tranzitii neobservabile si fara linie de demarcatie ca la ochelarul bifocal.

Pterigion

Membrana fibrovasculara situata pe conjunctiva bulbara, ce acopera corneea , anormala; poate creste si necesita interventie chirurgicala. Factori de risc cunoscuti: expunere la vant si lumina solara.

Ptoza

Caderea pleoapei superioare; poate fi de cauza congenitala sau prin paralizia nervului cranian trei, sau prin slabirea aponevrozei.

Pupila

Diafragma delimitata de iris, deschidere de culoare neagra in ochi de dimensiuni variabile ce controleaza cantitatea de lumina ce patrunde in ochi.


R

Refractometrie

Test de determinare a erorilor refractive si cea mai buna corectie cu ochelari.

Refractometrie cu cicloplegie

Test de determinare a erorilor refractive dupa paralizia acomodatiei cu picaturi cicloplegice.

Reteaua trabeculara

Structura cribriforma la jonctiunea irisuluui cu corneea, filtreaza umoarea apoasa spre canalul Schlemm, si in afara globului ocular.

Retina

Strat de celule fotosensibile de la nivelul polului posterior al globului ocular. Retina transforma informatia optica (imaginea) in impuls neurologic care este apoi transmis la creier prin intermediul nervului optic

Retinopatia diabetica

Modificari retiniene ce acompaniaza diaberul zaharat cu vechime. Se clasifica in mai multe stadii, retinopatia proliferativa necesita terapie laser si nu numai.

Retinoscop

Instrument utilizat pentru masurarea erorii refractive ce nu necesita colaborarea cu pacientul. Lumina se proiecteaza in ochi si se urmaresta miscarea reflexiei luminoase din ochi, acestea fiind neutralizate cu lentile.


S

Sclera

Strat extern conjunctiv gros, fibros, protector al ochiului ce se continua anterior cu corneea si posterior cu tecile nervului optic.

Scotom

Limitare partiala a campului vizual, perceputa sau nu de catre pacient.

Sindromul ochiului uscat

Ochiul uscat este o afectiune a suprafetei oculare care a devenit tot mai frecvent. In mod normal, suprafata ochiului (corneea) trebuie sa fie in permanenta umectata, acest rol revenindu-i filmului lacrimal. In cazul in care apar deficiente cantitative si calitative ale filmului lacrimal prin scaderea secretiei sau evaporarea excesiva a acestuia, apar simptome de discomfort ocular. Se poate ajunge astfel la o iritatie constanta, ajungand pana la inflamatie. Ochiul uscat se datoreaza deci instabilitatii filmului lacrimal.

Stereopsis

Abilitatea de a percepe pozitiile relative ale obiectelor in campul vizual.

Strabism

Este o afectiune oculară în care axele celor doi ochi nu sunt paralele şi unul sau ambii ochi deviază. În mod normal, poziţia corectă, paralelă a ochilor este asigurată de tonusul celor 6 perechi de muschi extraoculari care sunt implicaţi în mişcările ochilor.Tonusul şi mişcarea acestor muşchi sunt coordonate de centrii din sistemului nervos central. Când echlibrul acestor centrii sau muşchi se dereglează, apare strabismul. Principalul semn este lipsa alinierii axelor vizuale ale ochilor. Alteori, sunt semne indirecte cum ar fi închiderea unuia dintre ochi în lumină puternică, întoarcerea sau înclinarea capului într-o parte. Uneori, copiii par a avea un strabism convergent deşi în realitate lucrurile nu stau deloc aşa. Copiii mici au deseori baza nasului mai lată şi în unghiul intern al ochiului se formează un pliu cutanat care produce impresia de strabism. Deseori aspectul este asimetric, dând impresai că unul din ochi este deviat spre nas. Această aparenţă de strabism dispare în câţiva ani, pe masură ce copilul creşte. Alterori, copii par a avea un strabism divergent, când ochii sunt mai depărtaţi unul de altul sau când unghiul extern al pleoapei este îndreptat oblic în jos (fantă anti-mongoloidă).

Cauzele strabismului sunt diverse:

- Ereditatea: parinţii, fraţii sau rudele apropiate au strabism, dar poate să apară şi la copii fără rude cu strabism.
- Viciile de refracţie (prezenţa dioptriilor), mai ales când sunt diferenţe de dioptrii între ochi. De multe ori, viciile refracţie se transmit ereditar.
- Vederea scazută a unui ochi din diverse motive (leziuni ale fundului de ochi, cataracta, tumori intraoculare)
- Prematurite, dismaturitate, afecţiuni congenitale ale orbitei sau ochiului
- Afecţiuni neurologice: hidrocefalie, sindrom Down, paralizie cerebrală
- Traumatisme cerebrale, ale orbitei sau ale ochiului
- Cauze necunoscute: de cele mai multe ori nu se poate stabili cauza.
Strabismul poate să apară la copii fără alte afecţiuni asociate.


T

Test Schirmer

Test pentru masurarea cantitativa a lacrimilor; utilizeaza o banda de hartie de filtru asezata cu marginea sub pleoapa inferioara.

Tonometrie

Masurarea presiunii intraoculare.

Tratament antireflex

Tratament aplicat lentilelor aeriene ce elimina reflexiile deranjante ale luminii artificiale (multiple straturi antireflex cu nuanţe diferite: albăstruie, albastru-verzui, verde, verde-auriu, maro-aurie); de asemenea tratament hidrofob, oleofob şi antistatic;


U

Umoare apoasa

Fluid clar, transparent , produs de catre procesele ciliare, ce umple spatiul dintre cornee si corpul vitros. Hraneste cornea, irisul, si cristalinul si mentine tonusul ocular.

Unghiul camerular

Jonctiune intre iris periferic si endoteliul cornean, loc unde umoarea apoasa paraseste ochiul.

Uvee

Strat intern al globului ocular, bine vascularizat, ce este format din iris, corp ciliar, coroida.


V

Vedere binoculara

Capacitatea de a vedea cu ambii ochi o singura imagine a obiectului privit

Vedere centrala

Cea mai buna vedere a unui ochi, rezulta prin stimularea foveei si a ariei maculare.

Vedere centrala a retinei

Vas de sange ce colecteaza sangele din sistemul venos retinian; paraseste ochiul prin pata oarbe, impreuna cu nervul optic.

Vitrectomie

Indepartarea chirurgicala a vitrosului ce nu mai este sanatos (lipsit de transparenta, in cadrul interventiilor chirurgicale pe retina)

Vitros, umoare vitroasa

Structura coloida, gelatinoasa, transparenta, ce ocupa doua treimi posterioare ale ochiului , aflat intre cristalin si retina.


Z

Zonula

Anatomic reprezinta fibrele ce suspenda si ancoreaza cristalinul in pozitia lui.


Medoptic Areni
Str. Mihai Viteazul Nr. 54, Suceava,
Tel : 0330.806.105
Email : areni@medoptic.ro
Medoptic Bucovina
Str. Stefan cel Mare Nr. 54-56, Suceava,
Tel : 0230.551.093
Email : bucovina@medoptic.ro
Medoptic Botosani
Str. Unirii 8,, Suceava,
Tel : 0331.404.039
Email : botosani@medoptic.ro

Urmareste-ne si aici: