fbpx

Degenerescenţa maculară

Degenerescenţa maculară legată de vârstă sau senilă, mai este cunoscută ca şi DMS sau DMLV şi aşa cum îi spune şi numele, este influenţată de vârstă şi afectează zona de maximă acuitate vizuală, macula. Macula este partea din retina care provoacă claritatea vederii pentru citit, şofat şi alte activităţi ce necesită o vedere central excelentă. Degenerescenţa maculară este cauza principală a orbirii în rândul persoanelor de peste 55 de ani.

Factorii de risc ai degenerescenţei maculare sunt: predispoziţie familială, vârsta peste 55 ani, fumatul, expunerea la lumină puternică, diabetul zaharathipercolesterolemia.

Tipuri de degenerescenţă maculară

Forma uscată (atrofică)

Această formă afectează aproximativ 90% din populaţia care se confruntă cu această afecţiune. Depunerile galbene de mici dimensiuni ce poartă denumirea de drusen, se acumulează sub macula. Celulele şi vasele de sânge din interiorul maculei se vor distruge datorită acestor depuneri. Acest lucru produce leziuni la nivelul maculei şi afectează capacitatea de a trimite mesaje către creier. Vederea central cu timpul va deveni mai slabă sau înceţoşată.

Forma umedă (exudativă)

Această formă poate produce leziuni serioase la nivelul maculei într-un timp scurt de cateva luni sau săptămâni. Forma umedă apare în cazurile în care există forma atrofică a degenerescenţei maculare. În acest caz se vor forma vase de sânge de neoformaţie, care nu sunt normale şi sunt foarte fragile. Aceste vase de sânge distrug macula şi vor schimba poziţia normală a acesteia, reducând vederea centrală.

Simptome

În stadiul incipient al degerescenţei maculare este probabil ca pacientul să nu prezinte nici un simptom. În cele mai multe cazuri, medicul oftalmolog observă această boală în cadrul unui consult de rutină. După ce pupila a fost dilatată, medicul poate observa depuneri galbene de mici dimensiuni (drusen) în interiorul şi sub maculă sau prezenţa unor vase de sânge anormale. Acestea sunt primele semne obiective ale prezenţei degereascenţei maculare.

Dacă această afecţiune nu este descoperită în stadiul incipient, se va produce scăderea acuităţii vizuale ce se manifestă prin modificarea vederii în porţiunea centrală a retinei. Acest lucru înseamnă că nu va fi afectată periferică, adică persoana va putea vedea, de exemplu, forma ceasului, însă nu va fi capabil să citească ora. Această afecţiune nu duce rapid la orbire însă  vederea devine invalidantă în timp: cuvintele de pe o pagină apar voalate, liniile drepte apar distorsionate, în centrul câmpului vizual apare o zonă întunecată sau goală.

Factori de risc

  • Cel mai important factor de risc în apariţia degerescenţei maculare senile, nu poate fi controlat: înaintarea în vârstă. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani, în proporţie de 25% prezintă degenerescenţă maculară.
  • Persoanele care au această afecţiune la un ochi au risc de 50% ca degenerescenţa maculară să apară şi la celălalt ochi în decurs de 5 ani.
  • Un alt risc este reprezentat de istoricul familiei. Exită un risc mare de apariţie a degenerescenţei maculare dacă există un caz în familie.
  • Persoanele care au pigmentul alb la piele sunt mai predispuse să aibă această afecţiune faţă de persoanele din rasa neagră.
  • Globii oculari care prezintă unele depozite mai întinse şi mai moi prezintă un risc mai mare de apariţie a vaselor anormale de neoformaţie şi implicit degenerescenţă maculară.
  • Fumatul. Persoanele fumătoare au un risc de 3 ori mai mare decât persoanele nefumătoare să dezvolte degenerescenţa maculară. Persoanele care fumează excesiv sau au fumat o perioadă lungă de timp pot avea această afecţiune.
  • O dietă bogată în grăsimi accelerează apariţia degenerescenţei maculare.
  • Persoanele care au fost operate de cataractă, la scurt timp pot dezvolta degenerescenţa maculară.
  • Un alt factor de risc este dieta săracă în carotenoizi, vitamine antioxidante şi zinc.

Tratament

Pentru a stopa evoluţia degenerescenţei maculare se fac injecţii intravitreene cu Avastin.

În fază incipientă a acestei afecţiuni în formă umedă, se face chirurgie laser şi terapie fotodinamică. Această intervenţie este de scurtă durată şi de cele mai multe ori nedureroasă. Medicul utilizează fascicule de laser foarte concentrate pentru a închide vasele de sânge sparte. Procedura nu schimbă vederea de ansamblu chiar dacă în locul unde se efectuează contactul cu laserul rămâne un punct mic şi negru.

Injecţii intravitreene cu Avastin

Cauze

Degenerescenţa maculară legată de vârstă sau senilă, cunoscută şi sub numele de DMLV sau DMS, este o afecţiune ce apare datorită înaintării în vârstă şi afectează o zonă a retinei cu maximă acuitate vizuală, numită macula.

Există anumiţi factori care cresc riscul acestei boli, cum ar fi: ereditatea, fumatul, obezitatea, hipertensiunea arterială, expunerea îndelungată  la razele ultraviolete, diabetul, ocluzia venei centrale a retinei, arterioscleroza.

Această boală este nedureroasă şi nu duce la pierderea vederii, însă persoana nu mai poate citi, nu mai poate să privească televizorul sau în fotografii. Persoana în cauză, în loc de chipul unei persoane poate vedea o pată gri sau neagră. Această boală avansează lent şi persoana nu conştientizează de alterarea vederii. Deobicei apare la ambii ochi, însă nu este obligatoriu să apară în acelaşi timp.

Există două forme de degenerescenţă maculară şi anume: cea uscată care este o formă uşoară, evoluează lent şi în stadii şi forma umedă care evoluează rapid şi fără stadii. Oricând forma uscată a DMLV poate să se transforme în formă umedă, însă nu este obligatoriu.

Avastin-ul este utilizat pe o scară mai largă, fiind folosit în următoarele situaţii:

  • Degenerescenţă maculară legată de vârstă, în formă umedă;
  • Retinopatia diabetică proliferativă;
  • Edemul macular;
  • Retinopatiile proliferative;
  • Miopia forte;
  • Glaucomul neovascular;
  • Pterigionul;
  • Histoplasmoză;
  • Inflamaţii corio-retiniene;
  • În unele reumatisme oculare;
  • Striurile Angioide.

Posibile reacţii adverse ale injecţiilor cu Avastin

Extrem de rar pot să apară: infecţie oculară (endoftalmita), dezlipire de retină, creşterea presiunii intraoculare, evenimente tromboembolice, hemoragie oculară, complicaţii în cazul persoanelor ce suferă de diabet.

 

Pregătirea preoperatorie a pacientului

Pacienţii trebuie să facă un control oftalmologic complet care să includă şi o tomografie în coerenţă optica a retinei OCT. În funcţie de rezultate se va constata folosirea sau nu a substanţei. Medicul îî va explica pacientului cum acţionează tratamentul ce se injectează intraocular, dar şi felul în care se realizează injecţia: într-un bloc operator complet steril. Pacienţii trebuie să semneze un consimţământ bine informat. Nu este nevoie de analize sau examen cardiologic pentru injecţiile cu Avastin!

Anestezia este topică, cu picături. În general se fac trei injecţii cu Avastin, la interval de o lună. La 1-2 luni de la terminarea injeţiilor pacienţii trebuie să facă din nou o tomografie (OCT).

Recomandări postoperatorii:

  • pacientul trebuie să se ferească de vânt şi curent;
  • a se evita traumatismele locale şi eforturile fizice intense;
  • pacientul nu are voie să înnoate o perioadă de 30-50 de zile;
  • doamnele nu au voie să se machieze o perioadă de 3 săptămâni;
  • pacienţii nu au voie să se frece la ochi o perioadă de 2-3 luni.

Pacientul se prezintă la control a doua zi după injecţie, la o lună după ultima injecţie, iar mai apoi la 6 luni.

Pacientului i se va da o reţetă cu picături şi unguent cu antibiotic ce trebuie respectat cu stricteţe conform spuselor medicului.

În cazul în care ochiul se înroşeşte, este sensibil la lumină, lăcrimează excesiv, doare sau pacientului îi scade vederea, trebuie să ia imediat legătura cu doctorul oftalmolog.

Click Here to Leave a Comment Below

Leave a Comment: